Acasă > Anormala normalitate > Renunţăm, pentru a progresa… dar e câştigul pe măsura pierderii?

Renunţăm, pentru a progresa… dar e câştigul pe măsura pierderii?

De-a lungul vieţii
părăsim şi suntem părăsiţi.
Trebuie să renunţăm la o bună parte
din ce iubim.
Pierderea pare a fi preţul
pentru a creşte în viaţă.
Şi totodată este sursa pentru cele mai multe
dintre progresele noastre.

( Sunt cuvintele lui Jacques Salome, în cartea Curajul de a fi tu însuţi. Ar fi multe de spus pe marginea lor şi mă mănâncă degetele să presar câţiva “de ce” pe care-i simt obligatorii textului dar, pentru că aseară, când am citit rândurile astea am simţit că sunt un fel de răspuns la faptul că scriam că îmi e dor de oameni cărora nu le e dor de mine, n-am să mai spun nimic, le iau aşa cum sunt. Cică pentru a creşte, a te maturiza şi dezvolta, trebuie să accepţi unele lucruri. Chiar dacă nu vrei. Mda, e cam greu să poţi când nu vrei dar, na, ce-ar fi viaţa noastră fără toate zbaterile astea? Zi de duminică frumoasă să aveţi!)

  1. 5 februarie 2012 la 9:19 am | #1

    Tu, paraşutisto… închipuie-ţi că viaţa e ca o călătorie cu balonul: cînd căldura nu e de ajuns, arunci din balast ca să te poţi înălţa. ;) Abia cînd ai ajuns suficient de sus, îţi poţi pune paraşuta în spate şi sări în gol.

    Tu te-ai urcat deja cu paraşuta la spinare şi cu balast cît pentru trei, iar balonul tău de-abia se tîrîie peste coşurile de fum ale caselor spectatorilor speriaţi. :) Do something about it!

    • 5 februarie 2012 la 5:54 pm | #2

      Cu paraşuta în balon, hmmm, nu prea merge. Şi nici alea nu cred că mai funcţionează cu saci de balast… Amu´ no, fac şi eu ce pot! Dar ştii, nu duc mai mult decât pot, oricum. Aşa că, fac TOT ce pot. Nu aşa ziceai?

      • 6 februarie 2012 la 5:22 am | #3

        Tulai doamne de balon, că şi ăla s-o modernizat! Ce să mai facă un amărît de modă veche ca mine, dacă şi vorbele de duh nimeresc precum nuca seacă, în perete izolat cu polistiren?! Că no, atîta pot şi io… :(

      • 7 februarie 2012 la 10:27 am | #4

        Ai uitat să spui Baszmeg (aşa?) şi tare îmi place când o faci… :P

      • 7 februarie 2012 la 11:02 am | #5

        Hahahaha! :lol: Te-ai “spurcat” la vorbele mele poporale şi-acu’ le simţi lipsa? Nah, ce-i mult, strică. Trebuie plasate şi ele strategic, nu aruncate aşa, la întîmplare. ;) Doar sîntem oameni civilizaţi, de la oraş, nu vreun trib înapoiat – baszmeg! :twisted:

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 27 other followers