Despre curaj şi a fi curajos…
Curajul…
Curajul nu înseamnă să faci lucruri extreme.
Curajul nu înseamnă să nu fi laş.
Curajul nu înseamnă să nu îţi fie frică.
Curajul nu înseamnă mersul înainte indiferent cum.
Curajul nu înseamnă să ai mereu dreptate.
Curajul nu înseamnă să fii inconştient.
Să faci lucruri extreme, fără a te simţi capabil, doar de dragul de a demonstra ceva, nu înseamnă curaj ci prostie.
Curajul înseamnă să îndrăzneşti!
Să îndrăzneşti să visezi, să îndrăzneşti să ai dorinţe.
Deci nu, nu sunt curajoasă pentru că sar cu paraşuta, urc pe stânci sau merg pe ape îngheţate, mă dau cu rolele sau îmi doresc să fac alte lucruri ce par extreme. Astea sunt doar urmări ale faptului că am îndrăznit să îmi doresc să fac ceea ce simt că vreau. Da, acolo mi-e mie curajul, e clar. În îndrăzneală. Vreau, şi pot, şi mă străduiesc, în ciuda a tot, să îmi doresc, să sper şi să visez că se poate. Şi lupt cu limitările şi cu piedicile şi cu atât de multe altele. Dar lupt.
Îndrăznesc să visez, asta mi se pare că spune poza asta care mi-e foarte dragă pentru că acolo sunt eu, aşa cum nu întotdeauna reuşesc să fiu. Senină. Aşa, ca şi cerul ăla minunat spre care îmi sunt îndreptate privirile.
Cred că curajul înseamnă forţa de a merge cu seninătate pe drumul întortocheat al vieţii.
Curajul înseamnă să poţi accepta înfrângerile dar să nu te opreşti din a lupta.
Curajul înseamnă să poţi vedea partea plină a paharului chiar şi atunci când de-abia mai e ceva pe fund.
Curajul înseamnă să recunoşti când greşeşti şi să te străduieşti să repari greşeala.
Ce înseamnă pentru voi curajul şi care sunt lucrurile pe care aţi fi dorit să le faceţi şi lipsa “curajului” v-a oprit?
Nu vreau sa raspund.
Sunt un tip competitiv si fac extrem de urat daca mi se spune ca n-am curaj.
Şi dacă ţi se spune că eşti curajos când tu nu te simţi aşa, cum reacţionezi?
Curajul? Să porneşti o acţiune ale cărei desfăşurare şi finalitate nu sînt garantate a se încadra între limitele dorite.
Un act de curaj e şi să ieşi din casă pînă la magazin să iei pîine. Pe drum poţi fi jefuit, înjunghiat, împuşcat, arestat, călcat de o maşină, lovit în cap de un ţurţure, sfîrtecat de o explozie, etc.
Act de curaj e să ne naştem, atât că nu avem nici o putere asupra acest fapt…
Limitele, cine le stabileşte, Drug?
Cred că fiecare îşi stabileşte propriile ţeluri şi propriile limite….
fara dorinta curajul este ca o masina fara baterie … (adevarat sau fals!?)
Depinde… poate fi vorba, de ex, de încăpăţânare, nu de dorinţă… sau chiar de prostie… deci, şi nu şi da…
curajul nu inseamna absenta fricii, ci sa mergi inainte in ciuda prezentei ei. cred ca iti trebuie curaj sa traiesti cu zambetul pe buze si sa nu te lasi coplesit de problemele zilnice.
Dar, dacă azi zâmbim şi mâine plângem, nu mai suntem curajoşi? De copleşit, e inevitabil, că suntem făcuţi aşa, sclavi ai slăbiciunilor dar… da, important e să mergi înainte… cumva.
Toate bune!
Înainte cacalu’ cu ochelari de vedere (îngustă)? Puşca mea, da’ de ce să nu faci dreapta ori stînga dacă înainte e prăpastie?! Toată lumea merge înainte de parcă ar merge la pomană garantată, teleghidaţi de imaginea bomboanelor de pe colivă! Mai luaţi, frate, o pauză de-o respiraţie şi de-un gînd bun, mai depăşiţi şi pe dreapta, cînd e cazu’! Baszmeg!
Sau pentru asta îţi trebuie curaj adevărat…?
Bine, hai că exprimarea nu era cea mai bună dar prea se potrivea… asta nu mersul mereu înainte, de fapt, nu asta vroiam să zic ci mai degrabă să exprim ideea ta… de-a merge aşa cum simţi că e mai bine… offf.
Mda, e şi fals şi adevărat curajul, şi superficial şi prostesc şi… de care vrei…
… şi mai e curajul nebunesc. Acela de a face într-un final ceea ce spui ori doar gîndeşti… sau de a nu mai face ceea ce ai făcut prea mult amar de timp… sau de a face ceva pur şi simplu pe negîndite. Adică de a schimba brusc direcţia.
curajul e o stare de spirit. spirit ai. toti avem, chiar de unii se lupta a si-l pune in umbra. starea de spirit, inseamna a privi viata, fiintarea, scopul trezirii diminetilor din viata-ti traita cu un scop anume macar. de nu se detine inca acea stare de spirit, e timp, deci persevereaza! a fi curajos inseamna nu musai a te naste si actiona asa, ci a dobandi acele convingei personale apte de a te metamorfoza in cel ce depaseste impasuri ori de cate ori viata, timpul, mediul ti se opun si te incercuiesc. aici e vorba de situarile in posturi limita din care vrei nu vrei, tot vrei finally sa iesi, nu musai de a fi invingator, dar curios pt a afla ce mai e pe urma! deci, next level macar, da?
weekend curajos curajoaso!
hai, ca iese figura!